Datoria externă a României a crescut la 161,2 miliarde euro
Rezerva Băncii Naționale a României (BNR) a publicat recent date conform cărora datoria externă a României a crescut cu 17,3 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului, ajungând la total de 161,2 miliarde euro. Acest număr reprezintă datoria externă totală, publică și privată, și este cu siguranță o cifră semnificativ mai mare față de nivelul de la finalul anului anterior. Se observă un salt mare, de 26,7%, în cazul datoriei publice a României, care a crescut la 73,3 miliarde euro. Banca Națională a României a urmărit evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică, constatând o influență majoră din cauza creșterii prețului titlurilor de stat, în valoare de 2 miliarde euro. Acest total include și cele 42,2 miliarde euro reprezentate de creditele intra-grup. Datoria externă pe termen lung a atins 116,1 miliarde euro la 30 septembrie, ceea ce reprezintă 72% din totalul datoriei externe.
Datoria externă a crescut semnificativ, cu implicații asupra inflației
Datoria externă a României pe termen lung a crescut cu 17,7% față de 31 decembrie anul precedent, ajungând la 45,1 miliarde euro, în timp ce datoria externă pe termen scurt a experimentat o ușoară reducere, la 45,1 miliarde euro. Aceste cifre au implicat crescerea ratei serviciului datoriei externe pe termen lung la 17% în primele nouă luni, față de 17,9% în 2022. De asemenea, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,6 luni la 30 septembrie, în creștere de la 4,4 luni la sfârșitul anului trecut. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt a atins 105,4%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022. În lumina acestor date, BNR a avertizat că rata anuală a inflației ar putea crește în 2023 din cauza unor majorări fiscale și a taxelor, cum ar fi impozitele. Schimbările sunt anticipate să aibă loc pe partea ofertei, cu efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri. Se anticipează o restrângere relativă a excedentului de cerere începând cu trimestrul III 2023, iar intrarea gap-ului PIB în teritoriu negativ spre finele anului viitor reprezintă alte elemente de seamă. Acestea sunt asociate cu creșterile de taxe și impozite pentru consolidarea bugetară, dar și cu fluctuațiile cotațiilor petrolului pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu. De asemenea, riscurile asociate cu politica fiscală și de venituri sunt subiect de îngrijorare, având în vedere demersurile recente pentru limitarea cheltuielilor bugetare și posibila creștere a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public.
In acest context, datoria externă a României reprezintă un subiect de interes major pentru economie și pentru stabilitatea financiară a țării. Dinamica creșterii datoriei externe are implicații importante asupra inflației și a politicilor economice. Este esențial ca aceste date și analizele aferente să fie luate în considerare de către autoritățile competente și de către toți actorii economici pentru a putea gestiona și corecta pe viitor poziția datoriei externe a țării.
Descoperiți mai multe detalii și perspective aprofundate în articolul complet pe bzi.ro.